Tags


Ce este pocăința?

22nd June 2016

click for English click for Croatian click for French click for German click for Italian click for Romanian click for Russian click for Spanish
Acest articol este al doilea dintr-o serie intitulată „Capcanele creștinismului”. În această serie diferiți autori vor explica câteva neînțelegeri des întâlnite de cei care sunt creștini sau care doresc să fie creștini. Aceste „capcane” se regăsesc în pasaje din cartea Calea către Hristos unde autoarea expune lupte cu care „mulți” se confruntă. Citatul pentru articolul curent este: „Mulți… gândesc că nu pot veni la Domnul Hristos până când mai întâi nu se pocăiesc şi că pocăinţa îi pregăteşte pentru iertarea păcatelor lor.” Calea către Hristos, p. 26. —Editorul.

‘Definiția pe care eu o dau unui lucru va determina experiența pe care o voi avea în relație cu el.’

Aceasta este o lecție simplă pe care am învățat-o, însă o lecție surprinzătoare prin spectrul larg în care poate fi aplicată.

Experimentăm des acest lucru. Când rogi pe cineva să îți dea telefonul, nu te aștepți să primești tableta. De ce? Este simplu. Te aștepți ca tu și persoana căreia i-ai cerut să aveți aceeași definiție pentru cuvântul „telefon”. Desigur, acesta este un obiect simplu, și oricine (probabil) știe că un telefon este un „telefon”. Totuși, ce se întâmplă când vine vorba de cuvinte mai complicate? Voi încerca să sumarizez ce vreau să spun cu o întrebare:

Ce este pocăința?

O întrebare simplă, dar, dacă ești ca mine, un tânăr născut și crescut într-o familie creștină, probabil că nu ai un răspuns biblic foarte bun. Aceasta este o afirmație îndrăzneață și sper că nu te-a jignit, dar încep să îmi dau seama că pentru tineri aceasta este realitatea tristă. Dumnezeu ne spune să ne „pocăim”, dar din cauză că definiția pe care El o dă „pocăinței” este adesea diferită de a noastră, pierdem experiența pe care Dumnezeu ne-o dorește. Aceasta a fost realitatea pe care am văzut-o în dreptul meu și cu un simțământ de nemulțumire cu privire la starea mea curentă, am acceptat o provocare: „Adam, descoperă ce vrea Dumnezeu să zică atunci când spune ‘pocăiți-vă’”. Nu pot spune că am descoperit totul dar iată ce am găsit până acum. Apropo, te încurajez să accepți ceea spun ca adevărat numai dacă găsești că este în armonie cu adevărul Bibliei.

„Întoarcerea” denumită pocăință

Așa că am început să caut. „Unde găsim în Biblie o explicație clară a ceea ce înseamnă să te pocăiești?” a fost întrebarea pe care m-am văzut nevoit să mi-o pun. Spre surprinderea mea, o definiție clară a fost mai greu de găsit decât m-aș fi așteptat, dar apoi acest text mi-a venit în minte:

„Bărbaţii din Ninive se vor scula alături de neamul acesta în ziua judecăţii şi-l vor osândi, pentru că ei s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; şi iată că aici este Unul mai mare decât Iona.” Mat. 12:41.

Ai văzut o definiție clară? Dacă nu, să știi că nici eu nu am văzut. Totuși, mi-a atras atenția faptul că Isus se pare că ne-a îndreptat către locul în care am putea găsi o definiție clară: „Bărbaţii din Ninive… s-au pocăit la propovăduirea lui Iona.” Deci unde ar trebui să caut mai departe? Pentru mine era clar. Trebuia să caut textul biblic despre care vorbește Isus, și acolo voi găsi acțiunile oamenilor din Ninive pe care Isus le-a numit ‘pocăință’. Așa că am întors paginile Bibliei mele până la Iona 3:10, și acolo am găsit un exemplu simplu și clar de ‘pocăință’.

„Dumnezeu a văzut ce făceau ei şi că se întorceau de la calea lor cea rea.”

Oamenii din Ninive „s-au întors” de la calea lor rea, iar Isus a numit aceasta ‘pocăință’. Este destul de simplu, și nu vreau să complic lucrurile prin mai multe cuvinte decât este necesar, dar hai să privim un tablou simplu: Imaginează-ți că mergi către o casă, dar la un moment dat te întorci în altă direcție și continui să mergi. Te-ai apropia sau te-ai îndepărta de casă în felul acesta? Bineînțeles că te-ai îndepărta! Cred așa este și cu pocăința: este o hotărâre nestrămutată de a pune o distanță între tine și ‘acel’ păcat.

De ce te întorci…

Am descoperit un alt detaliu despre pocăință care m-a uimit și m-a provocat. Era chiar în una dintre parabolele din Biblie. Să ne uităm la Luca 15:3-6. Este parabola despre păstorul cu 100 de oi. Pe scurt, un păstor are 100 de oi, o oaie se pierde, iar păstorul le lasă pe celelalte 99 pentru a o căuta pe această oaie pierdută. Până la urmă o găsește și se întoarce bucuros cu oaia pe umeri. Apoi îi cheamă pe prieteni și pe vecini să se bucure împreună cu el “căci am găsit oaia care era pierdută”. Știam de mai demult parabola aceasta, dar ceva nou mi-a atras atenția. Iată ce spune Isus în Luca 15:7:

„Tot aşa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte, decât pentru nouăzeci şi nouă de oameni neprihăniţi, care n-au nevoie de pocăinţă.”

„Tot așa” este o expresie importantă. Isus spune că la fel cum s-a întâmplat în povestirea din parabolă, este bucurie în ceruri când un păcătos se pocăiește. Gândește-te la lucrul acesta. A reușit oaia pierdută să se aducă singură înapoi? Nu. Atunci cine a adus-o? Păstorul. Așadar Isus prezintă de fapt un adevăr profund despre pocăință. Pocăința, îndepărtarea de păcat, este de fapt rezultatul lucrării Lui, întrucât El este „marele Păstor al oilor” (Evrei 13:20). El este Cel care ne caută, și datorită acestei căutări, datorită eforturilor Lui de a ne aduce înapoi, ne îndepărtăm de păcat. Petru menționează acest adevăr în Fapte 5:31:

„Pe acest Isus, Dumnezeu L-a înălţat cu puterea Lui şi L-a făcut Domn şi Mântuitor, ca să dea lui Israel pocăinţa şi iertarea păcatelor.”

Ellen White spune clar: „Noi nu putem nicidecum să ne pocăim fără ca Duhul lui Hristos să trezească conştiinţa, după cum nu putem fi iertaţi de păcatele noastre fără Domnul Hristos. Domnul Hristos este izvorul oricăror impulsuri bune.” Calea către Hristos, p. 26. Când Dumnezeu spune „pocăiește-te”, El te îndeamnă să te îndepărtezi de păcat, dar deasemenea, când Dumnezeu spune „pocăiește-te”, El a început deja să te caute. El lucrează prin Duhul Sfânt pentru a-ți oferi cunoștința bunătății Lui, și prin aceasta, să te aducă la pocăință (Rom. 2:4). Aceasta a fost pentru mine o schimbare de paradigmă.

Cu toate aceste lucruri în minte, iată provocarea mea. De ce aș mai sta departe de Hristos înainte de a mă pocăi? De fapt stăteam departe de Singurul care mă putea aduce la pocăință. Sincer, asta nu prea are sens. Stai și tu departe de El? Oprește-te acum. El poate să te aducă în punctul în care să poți renunța la păcat. El deja încearcă să facă lucrul acesta.

Adam Hazel este directorul Școlii Misionare Matteson.